“Din cauza ca oamenii cu intentii bune, ca tine, cedează, lucrurile nu merg bine în țara asta”

Este o frază, care mi s-a spus recent într-o împrejurare tensionată, în care am luat inițiativa să intervin. Am considerat că este datoria mea să caut pacea și să chem părțile la pace.

Însă am fost acuzată de părțile, implicate în conflict de tot felul de tot ce vrei. Mi-a părut rău că am început procesul. Am vrut să fug de toți și de tot. Pînă la urmă, a fost un om alături, care mi-a spus fraza, care este și titlul articolului.  Situația nu s-a rezolvat imediat, însă sper că poziția mea de pace va aduce rod… Normal e că nu situația contează, ci lecția din ea.

E important să fie alături cineva în moment de tensiune și cumpănă, să poată să-ți spună ca nu ai voie să cedezi, cînd totul în jur te constrînge, aparent peste putere. Deși, îmi displace porția de povară  referitor la starea lucrurilor în țară, care mi s-a atribuit… Nu cred că aportul meu este așa de mare… Scutiți-mă!

Ce e de făcut cu motivarea și stimularea negativă, atît de prezentă în societatea noastră?